Turism de Vis

Fiecare vacanta poate fi un vis

concurs runda 1

Asa cum bine stiti in cadrul portalului nostru, http://www.turismdevis.ro, gazduim un concurs turistic care este deschis pentru orice turist interesat.

Runda 1 a concursului a avut loc in luna mai 2010, iar premul acestei runde a fost un weekend GRATUIT la Pensiunea Connyland , de 3 stele, din pensiuni Baile Felix.

Castigatoarea concursului a fost d-na SULCEA ELENA, care a adaugat 4 articole pentru runda respectiva, in continuare va prezentam articolul care a castigat runda 1.

Prima data la mare – statiunea Venus

Desi iubesc mult mai mult muntele, o impresie foarte buna o am despre statiunea Venus, unde am fost pentru prima data la mare.

Mi-a placut ca plaja era linistita, curata si in fiecare zi ascultam pe plaja muzica buna, pusa de DJ de la Perla Venusului.

Seara, pe plaja stateam pana tarziu, era doar zgomotul valurilor care se spargeau.

Chiar daca hotelul avea doar o stea, am fost multumita si de curatenie si de mancare(Vulturul).

Am sa-mi amintesc mereu de statiunea VENUS.

Concurs turistic

In cadrul portalului nostru, http://www.turismdevis.ro, am demarat o noua actiune care vine in sprijinul turistului roman, prin creare unui concurs turistic.

Participarea la concurs este libera. Inscrierea in concurs se face pe baza unui articol, in care trebuie sa scrii despre o statiune/localitate/obiectiv turistic din tara noastra, locuri in care ai fost sau despre care ai auzit, sau unul din concediile petrecute in tara.

Conditia de participare : articolul trebuie oblogatoriu sa fie original, nu sunt acceptate articole copiate de pe alte site-uri sau alte surse de inspiratie­čÖé

Probabil va intrebati care este premiul acestui concurs si cand au loc inscrierile.

Premiul concursului este un weekend GRATUIT pentru 2 persoane, in tara nostra la una dintre pensiuni, vile, hoteluri . Unele runde vor avea si mic dejun sau cina incluse.

In fiecare luna, portalul nostru turistic, isi propune sa va trimita intr-un loc magnific pentru un weekend, GRATUIT ! Fiecare luna reprezinta o runda din cadrul concursului, fiecare runda are premiul ei. In momentul in care va inscreti in concurs va inscrieti automat in cadrul rundei curente.

Inainte cu 1 saptamana de weekend-ul oferit GRATUIT, are loc extragerea castigatoarei/castigatorului rundei. Castigatorul este ales folosind un algoritm special creat pentru concursul nostru, in care nu sunt posibile anumite favoritisme. Singura modalitate de a va mari sansele este sa adaugati mai multe articole pentru runda respectiva.

Daca va doriti de mult sa mergeti undeva, chiar si pentru un weekend, cu persoana draga atunci aceasta este oportunitatea mult asteptata, tot ce trebuie sa face este sa povestesti una dintre vacantele petrecute in tara noastra si poti castiga un weekend GRATUIT la munte sau la mare.

Castelul Peles – Sinaia – Un mare castig pentru turismul romanesc

1. Date istorice generale (amplasarea în epocă)

Construit ├«ntre anii 1873 – 1883 (etajul I) ┼či ├«ntre 1896 ┼či 1914 ( etajul II),de Carol I de Hohenzolleren – primul rege al Rom├óniei (1866 – 1914), ├«n stilul Rena┼čterii germane, dup─â planurile arhitectului vienez Wilhelm von Doderer ┼či ale celui german Johann Schultz din Lemberg (Lovov), cu transform─âri ┼či ad─âugiri gotice efectuate de arhitectul ceh Karel Liman ├«n anii 1896 – 1914, este compus din 160 de camere ┼či are un turn central de 66 de m ├«n─âl┼úime.
Castelul a fost re┼čedin┼úa regal─â de var─â (p├ón─â ├«n 1947), iar ast─âzi ad─âposte┼čte un muzeu cu colec┼úii de picturi, sculpturi, armuri, covoare, mobil─â, tapiserii etc.

├Än apropierea Castelului Pele┼č se afl─â Castelul Peli┼čor destinat ini┼úial prin┼úului Ferdinand I, azi muzeu.

├Än Europa re┼čedin┼úelor monarhice, castelul Pele┼č din Sinaia, re┼čedin┼úa de var─â a regilor Rom├óniei, are un profil bine determinat. Crea┼úie a gustului regelui Carol I dar ┼či a ┼čtiin┼úei arhitec┼úilor Johannes Schultz ┼či Karel Liman, precum ┼či a m─âiestriei unor decoratori prestigio┼či ca J. D. Heymann din Hamburg, August Bemb├ę din Mainz ┼či Berhard Ludwig din Viena, castelul Pele┼č poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istoric din Rom├ónia, av├ónd caracter de unicat. Totodat─â, el este, prin valoarea sa istoric─â ┼či artistic─â, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jum─ât─â┼úi a secolului al XIX-lea.

├Än opinia regelui Carol I ┼či a oamenilor politici, regalitate presupunea dob├óndirea independen┼úei de stat ┼či reprezenta chez─â┼čia moderniz─ârii ┼či prosperit─â┼úii ┼ú─ârii. Dezideratul de ÔÇ×leag─ân al DinastieiÔÇŁ s-a ├«mplinit prin na┼čterea la castel, ├«n anul 1893, a viitorului rege Carol al II-lea.

├Än func┼úiunile cu care regele Carol I ┼či-a investit re┼čedin┼úa particular─â, men┼úion─âm: func┼úia de reprezentare, loc de decizii politice ┼či loca┼č de cultur─â, rol conferit de regina Elisabeta.

Func┼úia de reprezentare implica, ├«n primul r├ónd, punerea ├«n oper─â a unui program arhitectural monumental, vizitele efectuate de ┼čefi de stat, evenimentele de stat ┼či de familie ce au avut loc la castelul Pele┼č p├ón─â ├«n anul 1947.

Schimbarea statutului politic al Rom├óniei ├«n Europa ┼či totodat─â rela┼úiile de rudenie ale regelui ┼či reginei cu numeroase familii regale ┼či princiare, aveau s─â determine o serie de vizite de stat ale unor capete ├«ncoronate. ├Änal┼úii oaspe┼úi erau primi┼úi oficial la castelul Pele┼č ┼či nu la Palatul regal de pe Calea Victoriei din capital─â.

Dintre numero┼čii oaspe┼úi ├«n vizit─â la castelul Pele┼č, men┼úion─âm pe ├«mp─âratul Franz Joseph, regele Gustav al V-lea al Suediei, ducele Alfred de Saxa-Coburg-Gotha ┼či de asemenea principii mo┼čtenitori Rudolf ┼či Franz Ferdinand ai Austro-Ungariei, prin┼úul mo┼čtenitor Wilhelm al Germaniei, viitorul rege Edward al VII-lea al Marii Britanii, viitorul rege Vittorio-Emmanuele al III-lea al Italiei, prin┼úul mo┼čtenitor Yussuf Izdin al Imperiului Otoman.

Vizitele regale ┼či princiare de la Pele┼č au stat la baza lu─ârii unor decizii de politic─â extern─â, precum semnarea tratatului de alian┼ú─â dintre Imperiul Austro-Ungar ┼či Rom├ónia. Ini┼úiat cu ocazia vizitelor regelui Carol la Viena ┼či Berlin, ├«n 1883, tratatul a fost re├«nnoit de c├óteva ori, cu certitudine ├«n 1892 ┼či 1896, la castelul Pele┼č.

Re┼čedin┼úa de la Sinaia era ├«n mod firesc ┼či cadrul de desf─â┼čurare al unor evenimente politice interne, extrem de importante. Cel mai semnificativ dintre acestea a fost Consiliul de Coroan─â din august 1914, ├«n care s-a decis neutralitatea ┼ú─ârii ├«n Primul r─âzboi mondial, neutralitate respectat─â p├ón─â ├«n 1916. Toate acestea demonstreaz─â faptul c─â ora┼čul Sinaia devenea, ├«n perioada mai-noiembrie, o adev─ârat─â capital─â a ┼ú─ârii, aspect mei pu┼úin pus ├«n valoare p├ón─â acum.

1.1. Arhitectur─â (datare, ctitori, descrierea ansamblului)

Lucr─ârile pentru edificarea re┼čedin┼úei de var─â a principelui Carol I al Rom├óniei au ├«nceput ├«nc─â din anul 1873, pe un teren aflat ├«n proprietatea privat─â a suveranului, denumit ini┼úial domeniul regal de la Sinaia. ┼×antierul de pe Valea Pele┼čului a reunit, la un moment dat, aproape 300 de lucr─âtori ┼či poate fi considerat cel mai important de pe cuprinsul Vechiului Regat ├«n veacul trecut.

Construc┼úia a fost finan┼úat─â din caseta particular─â a lui Carol I, dar ┼či din lista civil─â. Costurile etapei 1873-1883, at├ót pentru construc┼úie c├ót ┼či pentru lucr─âri de decora┼úie s-au ridicat la suma de 6,5 milioane lei-aur, iar costurile globale, p├ón─â ├«n anul 1914, la suma de 16 milioane lei-aur.

Dificult─â┼úile tehnice, respectiv alunec─ârile de teren ce necesitau ziduri puternice de sus┼úinere, c├ót ┼či prezen┼úa multitudinii de izvoare subterane ce trebuiau captate ├«ntr-o re┼úea de drenuri, au impus aducerea la Sinaia a unei autorit─â┼úi ├«n materie, arhitectul-profesor Wilhelm von Doderer. Lupta cu elementele capricioase ale naturii ┼či supunerea acestora a durat doi ani.

Colaborator al profesorului-arhitect Doderer, ├«n 1873 Johannes Schultz a devenit diriginte de ┼čantier la Sinaia.

Proiectul final, propun├ónd o cl─âdire cu aspectul unui chalet, dup─â cum era privit─â ├«n epoc─â, a corespuns at├ót viziunii ┼či gustului artistic, c├ót ┼či posibilit─â┼úilor financiare ale comanditarului. Edificiul s-a realizat ├«n intervalul 1879-1883. Decora┼úia intrioarelor era preponderent ├«n stilul neorena┼čterii germane, doar dou─â ├«nc─âperi diferind stilistic: salonul turcesc ┼či budoarul neorococo al reginei Elisabeta, ast─âzi disp─ârut. Alegerea stilului neorena┼čterii germane a fost deopotriv─â expresia gustului la mod─â ├«n anii ÔÇÖ70 ai secolului al XIX-lea ├«n Germania, c├ót ┼či ilustrarea convingerilor estetice ale lui Carol I. Acest stil ├«mbina, ├«n opinia contemporanilor, confortul cu esteticul ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, permitea inserarea ultimelor realiz─âri din domeniul tehnicii.

Castelul Pele┼č va trece ulterior, ├«n intervalul 1890-1914, printr-o etap─â de ample transform─âri datorate ├«n special arhitectului Karel Liman, dar ┼či arhitectului francez Andr├ę Lecomte du No├╝y.

Problemele tehnice au determinat am├ónarea ceremoniei punerii pietrei de temelie pentru anul 1875, ├«n data de 10/22 august. Momentul, cu deosebit─â valoare simbolic─â, s-a desf─â┼čurat cu mult fast, ├«ncheindu-se cu urm─âtoarele cuvinte ale regelui Carol I: ÔÇ× S─â se ridice acest castel ┼či s─â fie terminat, pentru a putea deveni leag─ânul Dinastiei mele, al Dinastiei na┼úionaleÔÇŁ. ├Än temelii s-au zidit actul de funda┼úie ┼či actul de construc┼úie, al─âturi de c├óteva monede cu efigia lui Carol I.

Prezen┼úa la ceremonie a clerului, a guvernului, a armatei, precum ┼či intonarea imnului de stat, ┼či nu ├«n ultimul r├ónd cuvintele ctitorului, au subliniat ├«n mod pregnant importan┼úa momentului, care, prin extensie, devenea un moment na┼úional cu valoare simbolic─â, g─âsindu-┼či r─âd─âcinile ├«n ritualuri str─âvechi.

Karel Liman, ├«n jurul anului 1896, devine ┼čef al biroului de arhitectur─â al re┼čedin┼úei regale de la Sinaia, ulterior, ├«ncep lucr─ârile de construc┼úie ale castelului Peli┼čor ┼či grajdurilor regale de pe Furnica, c├ót ┼či transformarea celorlalte edificii din parcul castelului, economatul ┼či corpul de gard─â. Dup─â 1920, la comanda reginei Maria, a efectuat lucr─ârile de restaurare ┼či menajare ale castelului Bran.┬áPrin amploarea sa, proiectul realizat de Karel Liman s-a apropiat de ilustrarea ideii de re┼čedin┼ú─â regal─â, a┼ča cum ┼či-a dorit-o suveranul la ├«nceputuri. Noul arhitect, admirator al artei italiene, ├«mbina ├«n plastica fa┼úadelor stilurile neorena┼čterii italiene ┼či neorena┼čterii gemane, iar ├«n interior transforma Pele┼čul ├«ntr-unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectur─â istoric─â, prin combinare a mai multe neostiluri. Tot at├ót de important, prin amenaj─ârile de dup─â 1900, la nivelul etajului al doilea a luat na┼čtere unul dintre cele mai coerente ansambluri Art Nouveau din Rom├ónia. Re┼čedin┼úa a fost supra├«n─âl┼úat─â cu un etaj, de asemenea ┼či turnul principal, subliniindu-se astfel majestuozitatea fa┼úadei principale. ├Än forma sa final─â, cl─âdirea se desf─â┼čoar─â pe o suprafa┼ú─â de 3200 mp, beneficiind de 160 camere ┼či peste 30 de b─âi.

Dup─â moartea lui Karel Liman, ┼čeful biroului regal de arhitectur─â de la Sinaia a devenit arhitectul Jean Ernest care a de┼úinut aceast─â calitate p├ón─â ├«n 1948, timp ├«n care el s-a ocupat ├«n mod special de ├«ntre┼úinerea edificiilor regale de pe valea Pele┼čului, a realizat pavilionul de gard─â de la podul Carmen Sylva, precum ┼či proiecte de reamenaj─âri ├«n castel.

Pe perioada de func┼úionare a ┼čantierului, suveranul a urm─ârit cu foarte mare aten┼úie lucr─ârile, p├ón─â ├«n cele mai mici detalii. Datorit─â acestui fapt, edificiul devine expresia cea mai elocvent─â a gustului primului rege al Rom├óniei.

1.2. Componente artistice (datare, autori, stilistic─â)

La ├«nfrumuse┼úarea castelului au colaborat, al─âturi de arhitec┼úi, ┼či o serie de decoratori, cu prec─âdere din Germania ┼či Imperiul Austro-Ungar, precum J. D. Heymann, August Bemb├ę, J. Dollitschek, Martin St├Âhr, Anton P├Âssenbacher, Bernhard Ludwig. Cel mai important decorator al re┼čedin┼úei regale, dup─â anul 1900, este ebenistul-arhitect austriac Bernhard Ludwig ÔÇô fiul (1866-1939), autorul majorit─â┼úii ansamblurilor decorative p─âstrate ast─âzi la castelul Pele┼č. Remarcabile sunt Holul de onoare (neorena┼čtere german─â), Apartamentul imperial (neobaroc), Apartamentul principilor de coroan─â (neorococo), apartamentele principeselor de Hohenzollern ┼či de Wied (Empire ┼či stil Adam), de asemenea atelierul de pictur─â al reginei ┼či camere de oaspe┼úi (Art Nouveau), toate acestea realizate cu deosebit talent ┼či m─âiestrie artistic─â.

Este de remarcat faptul c─â arhitec┼úii din ambele perioade au reu┼čit s─â ├«mbine ├«n decora┼úia interioar─â diferite stiluri: rena┼čterea italian─â t├órzie, barocul german ┼či austriac, stilul anilor 1900, stilul turcesc…

Patrimoniul artistic al castelului este divizat ├«n mai multe categorii: decora┼úia din lemn, mobilierul, vitraliile, armele ┼či colec┼úia de art─â plastic─â ┼či decorativ─â.

Colec┼úia de arme cuprinde peste 4000 de piese put├ónd fi divizat─â ├«n arme de parad─â, de v├ón─âtoare. Printre aceste arme albe ┼či de foc, se num─âr─â piese ├«ncep├ónd din secolul al XV-lea p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.

Mobilierul de artă care decorează majoritatea încăperilor castelului cuprinde piese originale datând chiar din secolul al XV-lea, realizate în cunoscute ateliere europene din Mainz, Munchen, Viena, Hamburg.

Vitraliile au fost achizi┼úionate ├«ntre anii 1883 ┼či 1914. O parte din ele sunt originale, piesele elve┼úiene ┼či germane din secolul al XV-lea, al XVIII-lea, altele dateaz─â din secolul al XIX-lea ┼či ├«nceputul secolului al XX-lea ÔÇô aceste vitralii fiind lucrate ├«n atelierele din Zettler (Munchen) ┼či Zwolfer (Viena).

├Än domeniul artei plastice se disting picturi originale semnate de Gustav ┼či Ernest Klimt, Franz Match, Dora Hinz ┼či chiar regina Elisabeta, dar ┼či o serie de copii dup─â pictori celebrii.

Al─âturi de mobilierul de calitate ┼či decor─ârile interioare care ├«mpodobesc ├«nc─âperile se remarc─â ┼či prezen┼úa decora┼úiilor din piatr─â, a statuilor turnate ├«n bronz precum ┼či a picturii murale la exterior.

Pentru cei care inca nu au vizitat aceste doua perle ale Romaniei, Castelul Peles si Castelul Pelisor , va rog sa o faceti, garantat ve-ti ramane impresionati de frumusetea arhitecturala si totodata de componentele moderne intalnite aici.┬á Pentru a va face curiosi va spun un lucru foarte interesant, Castelul Peles are construit un sistem de mentinere a curateniei, un aspirator gigantic automat, care aspira prin anumite orificii din pereti praful din camere, mi se pare extraordinar de ingenios pentru o perioada ca si perioada in care a fost construit, si aceasta este doar una dintre lucrurile interesante pe care puteti vedea…

Bine ati venit

Suntem o echipa tanara si motivata ce dorim promovarea domeniului turistic din Romania.

De accea am creat http://www.Turismdevis.ro – aici fiecare manager al unei unitati turistice poate sa isi puna informatii, oferte cazare, date de contact si alte detalii despre unitatea sa.

Pe viitor serviciile oferite de acest director turistic se vor extinde cuprinzand si modulul de Add Raiting, Add Coment si Rezervare Online.

Noi va punem totul la dispozitie, de dvs depinde daca doriti ca unitatea dvs sa fie cunoscuta si vizitata din toate colturile tarii !

Vreti un concediu la mare, nu stiti ce oferte de cazare sau ce unitate turistica sa alegeti, noi va ajutam , in cadrul site-ului turismdevis.ro ve-ti gasi oferte pentru: cazare costinesti , cazare litoral , cazare mamaia si alte oferte interesante.

Va asteptam cu drag,